Larrea tridentata, Chaparral ,Creosote Bush




Familia : Zygophillaceae

Sinonime: Larrea divaricata

Zonade origine: sud-vestul Americii deNord

Partilefolosite ale plantei:frunzele si scoarta.    

  Este untufis peren cu frunze tot timpul anului, care creste pina la 4 metri. Plantaeste ra-sinoasa si aromatica. Este des folosita ca ceai sau condiment. Decoctuldin frunze era folosit pentru tratarea diareei si a tulburarilor digestive(stomac), in timp ce ramurile tinere erau folosite contra durerilor de dinti.Cataplasma din planta era folosita contra problemelor pielii. Continua sa fiefolosita ca antidot pentru reumatism, infectii venerice si urinare, precum sicontra anumitor tipuri de cancer, in mod special in leucemie. In ultima vremeeste interzisa in USA, considerindu-se ca are efecte nocive asupra ficatului.Ceaiul facut din frunze este folosit ca expectorant si antiseptic pulmonar.

  Se foloseste frunza pentru ceai. Acest ceai are in medicinasud-americana o lunga traditie, putind ajuta intr-o serie foarte larga deafectiuni, ca de ex. deranjamente stomacale, hipertensiune, ca antibiotic,precum si ca detoxifiant general. Substanta activa de baza se numeste acidNordihydroguaiaric (prescurtat NDGA). Aceasta substanta se foloseste inca dinanii  ‘40 in industria ali-mentara caantioxidant pentru uleiuri si grasimi (oare cu acest scop nu mai estedaunatoare ficatului?). In studii asupra culturilor de celule canceroase precumsi asupra animalelor, aceasta substanta a dovedit calitati anticancerigene. In9 din 14 sobolani aceasta substanta a impiedicat declansarea unui cancer deintestin, dupa de animalele fusesera injectate cu chimicale cunoscute ca sicancerigene. Trebuieste aici dat insa un avertisment asupra folosirii pilulelorde Chaparral, si anume ca atunci cind sunt luate voluntar, sau dozajul nu estecorespunzator (este prea mare) pot apare leziuni ale ficatului si rinichilor.La un dozaj mic si cu o supraveghere din partea unui specialist, acest riscdispare. Pe de alta parte, in doua studii independenta asupra pacientilor cucancer la creier sau git s-a folosit metode de injectare directa in tumoare asubstantei active NDGA, fapt care a relevat “imbunatatiri dramatice” ale stariipacientilor. Din pacate NDGA este o substanta ieftina ca pret, si usor deobtinut din natura, ceea ce nu o face “rentabila de a fi patentata”, astfel ca,in ciuda rezultatelor bune obtinute in studii, nu-i mareste sansele de a fi valorificataco-respunzator in medicina alopata. Ceaiul de Chaparral a fost experimentat cubune rezultate si ca “lichid clismatic, de curatire” in cazurile de cancer alcolului uterin incipient.

Lentinus erodes, Shiitake




   A ajuns in zilele noastre sa fie a doua ciuperca pe plan mondial cafolosire in hrana normala a oamenilor. Pe linga calitatile Shiitake dedelicatesa culinara, ciuperca dovedeste si o mare eficatitate in vindecareadiferitelor afectiuni. In medicina este folosita mai ales in afectiunile decircu-latie a singelui si ca stabilizator al sistemului imun. O alta inportantacalitate a ciupercii este aceea de a sustine si intarii tesuturile, si deciajuta la diminuarea ateriosclerozei. Scade si nivelul general alcholesterolului si ajuta la cresterea HDL-colesterinei, deci a colesterineiasa-zise “bune”. Impiedica depunerile arteriale. Ciuperca se foloseste cusucces si in cazurile de migrena si tinnitus. Shiitake este folosita si acolounde sistemul imun este slabit, ca de ex. in diferite forme de cancer, AIDS,alergii, dermatite, inflamatii bronhiale, infectii micotice sau inflamatiiarticulare. Deasemenea este un bun mijloc de prevenire al gripei. Shiitakelivreaza organismului o importanta combinatie de Vitamine B1, B2, si B3.Vitamina B2 este necesara celulelor pentru a cistiga energie. Sistemul nervosare nevoie de B2 pentru capacitatea de concentrare. Shiitake are un continutridicat de calciu, caliu si microelemente ca zinc, fier si fosfor. De aceeaeste foarte utila si sistemului osos. Contine deasemenea si Vitamina D, foartenecesara aceluiasi sistem osos, si care in mod normal se gaseste in carne. Decieste o alternativa interesanta si pentru vegetarieni. Reprezinta materia primaa celor mai puternice remedii anticancer cum ar fi MGN-3. Directia despecialitate a Ministerului Sanatatii din Japonia a avizat-o ca medicamentanticancer inca din 1985 (datporita componentului principal al Shhitake,denumit Lentinan). Preparatele continind Lentinan sunt cele mai bine vindutemedicamente anticancer in Japonia. Lentinanul are un efect dovedit asupra cancerului intestinului gros, deficat, de stomac, cancerului ovarian sau de plaman, prelungind considerabilrata de supravietuire in cazurile de cancer. Lentinanul stimuleaza productia delimfocite T (produse de timus) si a celor “ucigase” (killer cells) si poatepotenta efectul medicamenteleor anti-SIDA. Shiitake este bogat in antioxidanti(selenium, acid uric, vitaminele A, E si C) precum si ergosterol (precursor alvitaminei D). Shiitake poate creste libidoul, stimula productia de interferon(cu efect antiviral), efectiv in anumite ca-zuri de hepatita. S-a constatat caacest tip de ciuperci pot ajuta la relaxarea muschilor netezi, ceea ce le facfolositoare in tratamentul tusei cronice, astmului si diferitelor tipuri debronsite. Shiitake poate fi inclus in aproape orice fel de mancare alaturi devegetale. In oricare dintre cazuri folositi doar foarte putina sare sau sos desoia pentru ca acestea vor fi absorbite usor de ciuperci si le vor strica gustul.

Lepidium meyenii, Maca




Familia: Brassicaceae
Sinonime: Lepidium peruvianum, L weddellii, L. affine, L. Gelidum.
Nume comune: Maca, Peruvian ginseng, maka, mace, maca-maca, maino, ayakchichira, ayuk willku, pepperweed.
Parti folosite: Radacina
Proprietati si actiuni principale:creste energia, echilibreaza sistemele corpului, nutrient valoros (minerale,aminoacizi, etc), stimuleaza cresterea fertilitatii (sustine functiileendocrine), sustine functi-ile erectile, afrodisiac.
Dozaj standard: radacina – pulbere -o lingura pe zi; capsule - 5 grame de 2 ori pe zi.

Proprietati si actiunidocumentate stiintific:  afrodisiac, promotor alfertilitatii, sutine producerea /mobilitatea spermatozoizilor.

Proprietati si actiunidocumentate de medicina traditionala: hormonal, imunostimulant, stimulant si tonicgeneral.

Precautii: O cantitate prea mare provoaca gaze intestinale.Contraindicatii: Nu sint raportate.  Interactiuni:Nu sint raportate.

Preparare traditionala: In Anzi, mai mult de 500 de grame de pulbere estemincata intr-o singura zi. Pulberea din radacina (mult mai avantajoasa ca pretdecit capsulele) poate fi diluata in sucuri sau apa.

  Maca este o planta perena, rezistenta, care este cultivata in Anzi, lainltimi foarte mari, de 4000-7000 de metri. Este una dintre speciile cele mairezistente la inghet. Are flori mici albe, asemanatoare cu cele de mustar(ambele plante apartin aceleiasi Familii). Partea folosita este radacina, saumai bine zis bulbul, care creste destul de mare, pina la circa 8 centimetri indiametru, de culoare alb-galbuie. Forma bulbului este asemanatoare ridichii.Spre deosebire de alte plante cu bulb, Maca se inmulteste prin se-minte. Desieste o planta perena, are ciclu anual, unui bulb trebuindu-i 7-9 luni sa ajungala faza in care poate fi recoltat. Pentru planta mai exista o denumire, cea deL. peruvianum, unii botanisti sustinind ca de fapt aceaste este cea care in zilelenoastre este cultivata controlat. In orice caz, culturile de Maca au inceput sacreasca in marime in ultimii ani, in USA de exemplu de la 50 de hectare in 1994la 1200 de hectare in 1999. Maca este folosita de catre indienii din regunileinalte ale muntilor Anzi de peste 2000 de ani, iar dovezile arheologicesugereaza chiar folosirea ei deja in jurul anului 1600 i.C. Pentru indienii dinAnzi, planta este si foarte comoda, caci fiind de foarte mica inaltime(frunzele cresc practic la nivelul solului) ea poate fi cultivata printre alteculturi (de orez, porumb, legume sau pastaioase). Radacina uscata poate fi depozitatapina la 7 ani. Este o parte importanta a dietei po-pulatiei indiene din Anzi,avind o ridicata valoare nutritiva. Este bogata in zahar, proteine si nutrientiesentiali (mai ales iod si fier). Radacina se poate consuma proaspata sauuscata. Cea proaspata este coapta pe jar (ca si cartofii). Cea uscata estedepozitata si mai tirziu fiarta in apa sau lapte, obtinindu-se un fel de pasta.Este de asemenea preparata ca bautura dulce, aromata, prin fer-mentare (bauturase numeste maca chicha). Despre Maca se mai spune ca este Ginsengul peruan. Inzilele noastre, in fitoterapeutica peruana, Maca este considerata un puternicimunostimulant, utila contra anemiei, tuberculozei, afectiunilor menstruale,simptomelor de menopauza, cancerului la stomac, sterilitatii si sustineriimemoriei. Valoarea nutritionala a radacinii de Maca este mare, asemanatoarea cucea a cerealelor (griu, porumb, orez). Contine 60-75% carbohidrati, 10-14%proteine, 8,5% fibre si 2,2% lipide. Proteinele din Maca sint mai alespolipeptide si aminoacizi (incluzind semnificative cantitati de arginine,serine, histidine, acid aspartic, acid glutamic, glycine, valine,phenylalanine, tyrosine si threonine). Mai contine de asemenea 258 mg decalciu, 2 gr de potasiu si 15 mg de fier la 100 de grame de radacina uscata,precum si acizi grasi (linolenic, palmitic si acizi oleici). Maca mai continesteroli si alte vitamine si minerale. De asemenea se mai gasesc alcaloizi,tanini si saponine. O analiza chimica efectuata in 1981 a certificat prezenta isothiocianatelor(care se gasesc de obicei in plantele din familia mustarului). De asemenea osubstanta denumita

p-methoxybenzyl isothiocyanate,care are reputatia de afrodisiac, precum si glucosinolate, care se intilnesc siin broccoli, conopida, varza si alte crucifere si despre care se stie deja caprevine cancerul. Principalele substante din Maca sint: alcaloizi, aminoacizi,beta-ecdysone, calciu, carbohidrati, acizi grasi, glucosinolate, fier,magnesiu, isothiocyanate p-methoxybenzyl, fosfor, potasiu, proteine, saponine,sitosterole, stigmasterol, tanini, vitamina B1, B2, B12, C, E si zinc.

  Proprietatile de sustinere a fertilitatii sunt certificate deja din 1961prin diferite studii. Dar aceste studii s-au desfasurat mai ale in USA, undecomertul cu astfel de produse (vezi viagra) este foarte rentabil. Studiiindependente, din alte tari, nu se cunosc. Deci s-ar putea ca binele cunoscuteutilizari ale Maca sa fie intentionat “umflate” pentru a asigura un profitfinanciar mai mare. Din pa-cate se mai intimpla des astfel de lucruri. Studiis-au desfasurat si in ultimul timp, mai ales pe soareci (2000, 2001, 2002).Unele studii insa au aratat ca « dezvoltarea libidoului, a apetituluisexual » s-a putut constata de la o cantitate de 300 de grame, ceea cenu-i tocmai putin. Din pacate nici unul dintre aceste studii nu sugereaza simodul de actiune al plantei, ci doar efectele obtinute. Radacina uscata de Macacontine circa 10% proteine, marea majoritate a lor derivate din aminoacizi.Acestia sunt necesari in functionarea multora dintre celulele corpului uman,inclusiv in cele implicate in functiile de fertilitate si a celei sexuale. Deasemenea aminoacizii sint necesari producerii de neurotransmitatori cum ar fidopamina si noradrelina. Aceste substante transmit semnale in sistemul nervossi joaca astfel un rol important in procesul sexual si in performanta obtinuta intimpul acestuia. Printre aminoacizii necesari acestor neurotransmitatori se numaraphenylalanin, tyrosin si histidin, toate trei gasindu-se in Maca!  Aminoacidul arginin, care se gaseste incantitate mare in Maca, se considera ca sustine generarea oxidului nitric, careeste o substanta ce contracareaza impotenta masculina. Despre arginin se maistie ca joaca un rol important si in fertilitate, respectiv prin sustinereaproductiei de sperma si a calitatii acestea (mobilitatea spermatozoizilor).

  De asemenea in Maca gasim si aminoacidul histidin, care joaca unimportant rol in procesul ejacularii si al orgasmului. Corpul folosestehistidinul pentru a produce histamin, care in ultima instanta este tocmai celcare este responsabil in corpus cavernosum cu declanjarea ejaculatiei. Labarbatii care sufera de ejaculare prematura se constata o crescuta activitatehistaminica, ceea ce face ca in terapia acetei probleme sa fie folositesubstante antihistaminice, sau prin administrarea aminoacidului methionin, carecontracareaza formarea histaminelor din histidine. Invers, barbatii si femeilecare au greutatu in a atinge orgasmul, pot fi ajutati de histidin, care va maricantitatea de histamin in timpul actului sexual, ceea ce faciliteaza ejaculareasi orgasmul. Suplimentar, atit histidin cit si arginin au efectevasodilatatorii, ceea ce face ca organul sexual sa fie mai bine aprovizionat cusinge. Desigur ca o serie de studii au certificat aceste efecte, si au raportato marire a numarului de acte sexuale constatate la soareci in laborator. Altebeneficii ale radacinei, sustinute traditional, sint echilibrarea hormonala,ceea ce ajuta functiile endocrine si tiroida, precum si sustinerea sistemuluiimun, actiuni ce se pun tot pe seama aminoacizilor si nutrientilor din Maca.Sistemul endocrin joaca un rol fundamental in organism, printre care si producereadiferitelor tipuri de hormoni (care la rindul lor sint esentiale corpului).Hormonii, desi din punct de vedere chimic sint diferiti, ei sunt construitisimplu din aminoacizi si colesterol. Daca exista in corp suficient “material deconstructie”, atunci acesta va folosi acest material pentru sintetizareahormonilor care vor conferi echilibru corpului. De aceea, datorita faptului cala inaltimi asa de mari, in Anzi, dieta si nutritia sint limitate ca varietate,Maca joaca un rol esential in alimentatia populatiei din zona muntoasa aAnzilor. Totusi un studiu recent (2003) infirma afirmatia ca Maca ar cunduce lasporirea cantitatii hormonale, inclusi a testosteronului. In privintaproduselor, capsule si tablete sau pulbere, care in ultima  vreme au invadat piata, trebuie spus ca inAnzi, indigenii consuma in medie cam 2,5 kg de Maca saptaminal, si cu toateacestea nu sint su-peroameni, si nici nu au un sistem sexual diferit de alcelorlalti. In urma cu peste 6 ani, cind Maca a fost prezentata pe piata cafi-ind “viagra naturala”, vinzarile au explodat. Intre timp lucrurile s-aureasezat in fagasul lor firesc.Mai tirziu, cind s-a afirmat ca es-trogenulsintetic aduce daune organismului, piata a explodat din nou, sub afirmatia camaca sustine productia de estrogen. Lucru care se va aseza si el acolo undetrebuie, cu timpul. Fara indoiala ca Maca este o minunata sursa de nutritienaturala. Complexul deosebit format din aminoacizi, vitamine si minerale estede un real ajutor organismului. Dar de foarte multe ori oamenii  fac o greseala foarte mare in a crede ca osingura planta poate rezolva absolut toate problemele si este medicamentul salvator,universal si fara de gres. Mai degraba plantele ne ajuta sa ne mentinemechilibrul necesar in corp. Dar daca de la bun inceput, din inconstienta, noiinsine ruinam acest echilibru, putem sa inghitim si tone de Maca, ca tot nu neva ajuta.

Maytenus ilicifolia,Cangorosa, Espinheira santa





Familia: Celastraceae 
Sinonime: CelastrusilicinusGymnosporia ilicinaMaytenus ilicina

Nume comune: Espinheira santa, cancerosa,cangorosa, maiteno, limaosinho. 
Partile folosite: frunze, scoarta.
Proprietati si actiuni principale:reduce acidul, antiulceros
(gastrita, dispepsie, indigestie), di-gestiv,anticancerigen (melanom, carcinom, adenocarcinom, lymphom), antileucemic, antitumo-ral, antioxidant, analgezic,detoxifiant sangvin, promoveaza urinarea, laxativ, sustine menstruatia siechilibreaza balanta hormonala in timpul menopauzei, sustine functiileadrenale, reduce fertilitatea.

Dozajul standard: frunze, decoct – o cana de 2-3ori pe zi; capsule – 1-2 g de 2-3 ori pe zi.

Proprietati si actiunicertificate stiintific: antacid, antiulceros, anticancerigen, antileucemic, antitumoral,contraceptiv, estro-genic.

Proprietati si actiunicertificate de medicina traditionala: analgezic, antiinflamator, antiastmatic, antifertil, antiseptic,astrin-gent, detoxifiant sangvin, carminative, detoxifiant general, diuretic,gastrotonic, laxativ, stimulant menstrual, sialogogue, tonic.

Precautii: A nu se folosi in cazurile de cancerestrogen-pozitive. Poate avea efecte contraceptive.

   Espinheira santa este un arbust peren cecreste circa 5 metri inaltime. Poate fi intilnit in multe parti ale Americii deSud, existind circa 200 de specii diferite de Maytenus, foarte multe dintre elefiind folosite ca plante medicinale de catre indienii sud-americani. Specia deMaytenus despre care vorbim aici, ilicifolia, a fost folosite indeobste inParaguay de catre femei, ca si contraceptiv, regulator al menstruatiei si alfertilitatii. Planta este mai bine cunoscuta si documentata datorita faptuluica afectiunile pe care le trateaza sint mai ales ale “orasenilor”, si de aceeala indieni in timpurile vechi ea nu juca un rol preponderent. In Brazilia se folosestepentru tratarea ulcerelor, indigesiilor, gastritei cronice si dispepsiei.Ceaiul din frunza poate fi aplicat local pe rani, iritatii sau in cazulcancerului pielii. In alte parti ale Americii de Sud este folosita contraanemiei, afectiunilor stomacului, ulcerului gastric, constipatiei, gastritei,dispepsiei, afectiunilor ficatului, precum si contraceptiv. In Argentinaintreaga planta este folosita ca de-coct pentru calitatile ei antiseptice si devindecare a ranilor, precum si contra astmei, infectiilor respiratorii siurinare, diareei si pentru inducerea menstruatiei.

  Cangorosa (alt nume sub care este cunoscutaplanta, in Paraguay de exemplu) contine multe fitochimicale deja binecunos-cute, denumite maytasinoide, si care au fost studiate incepind cu anii’70. Ele sint considerate a avea efecte anticancerigene si antitumorale, fiindin prezent utilizate in unele medicamente anticancerigene. O alta categorie defitochimicale importante din planta sint niste triterpene denumite cangorin,care de asemenea au fost certificate ca fiind antitumorale, antileucemice sianticancerigene. Principalele substante din Cangorosa sint: atropcangorosin,cangoaronin, cangorin A pina la J, cangorinine, can-gorosin A si B, celastrol,dispermol, dispermone, friedelan, friedelin, friedelinol, friedoolean,friedooleanan, ilicifolin, ilicifolinoside A pina la C, trizaharide kaempferol,dizaharide kaempferol, maitenine, maytanbutine, maytanprine, maytansine,maytenin, acid maytenoic, maytenoquinone, pristimeriin, pristimerin, trizaharidequercetin, quercitrin, acid salaspermic, tingenol si tingenone.

   Espinheira santa a facut subiectul multorstidii clinice, incepind cu anii ’60. Studiile de toxicitate din 1978 si 1991nu au relevat nici un fel de pericol in folosirea plantei, cel putin pina la 1gram pe kilogram/corp.  Afirmatia cum caplanta ar fi avortiva nu a fost confirmata clinic, in studiile efectuate pesoareci. Cu toate acestea este mai bine, in general cu plantele medicinale, safim prevazatori atunci cant pacientul este o femeie insarcinata. In privintaefectelor anticancerigene, un studiu efectuat in 1976 de catre National CancerInstitute din USA a confirmat aceste calitati, planta avind efecte de inhibarea celulelor cancerigene la dozaje foarte mici. Datorita acestui fapt, ea adevenit ulterior obiectul mai multor studii americane, precum si europene. Douadintre fito-chimicale, maytansin si maytein, au fost in mai multe studiifolosite pentru inhibarea cancerului. Desi au fost obtinute semnificati-veregresii in evolutia tumorilor (carcinom ovarian si unele forme de limfom)ulterior studiile nu au mai fost continuate (chestie de patent). Studiijaponeze din 1990 au dus la descoperirea unui nou set de fitochimicale,triterpene, care au primit numele de cangorine (A pina la J). Si acestesubstante au aratat actiune anticancerigena si citotoxica. Calitatileantiulceroase ale plantei au fost definitiv certificate in 1991 prin studiiacre au aratat ca planta era la fel de eficace ca si doua produsemedicamentoase, denumite ranitidine (ZantacŽ) si cimetidine (TagametŽ).In studiu se mai arata ca planta a cauzat o crestere a pH-ului din suculgastric. In 1997 japonezii au lansat pe piata un nou produs antiulcer bazat peextractele din Cangorosa.

Maytenus krukovii, Chuchuhuasi




Familia: Celastraceae
Sinonime: Maytenus ebenifolia, M. laevis, M. macrocarpa, M. multiflora,M. terapotensis, Celastrus macrocarpus, Haenkea macrocarpa, H. multiflora
Nume comune: Chuchuhuasi, chucchu huashu, chuchuasi, chuchasha,chuchuhuasha
Partile folosite: scoarta, radacina, frunza.

Proprietati si actiuni principale: antiinflamator (reumatism, artrita si dureri despate), analgezic, relaxant muscular, imunostimulator, mareste libidoul,anticancerigen, antitumoral, stimulant digestiv, tonic general.
Dozajul standard: scoarta-decoct-ocana de 2-3 ori pe zi; tinctura-3-5 ml de 2-3 ori pe zi.
Proprietati si actiuni documentate stiintific: inhiba reducataza aldozei(diabet), analgezic, anticancerigen, antioxidant, antiinflamator,imunostimulant, inhiba protein kinaza C (inflamatii).

Proprietati si actiunidocumentate de medicina traditionala: tonic adrenal (glanda adrenala), antidizenteric, antispasmodic, afrodisiac, stimulant digestiv, febrifug, stimulantmenstrual, tonic.
Precautii: Nu exista.

Contraindicatii: Nu sint raportate.Interactiuni cu altemedicamente: Nu sint raportate.

  Chuchuhuasi este un arbore mare (30 de metrii) din zona Amazonului, cufrunze mari (10-30 cm) si flori mici si albe. Are mai multe nume botanice, darcare toate se refera la acelasi arbore: Maytenus krukovii, M.ebenifolia, M. laevis si M. macrocarpa.

    Scoarta este folosita medicinal de catreindigenii sud-americani de secole. In Peru este folosita contra reumatismului,artritei si durerilor de spate. Alti indieni considera ca arborele esteafrodisiac si tonic, si scoarta este scufundata in rom (aguardiente),ob-tinindu-se o bautura care este servita si in baruri si restaurante. Aceastamai poarta si numele de "go-juice", prin care se evidentiazautilitatea ei, de a ameloira durerile musculare dupa sau in timpul unui marslung prin padurea tropicala. Vindecatorii din zona Amazonului folosescscoarta  ca tonic general, pentrugrabirea vindecarilor, sau combinata cu alte plante, ca un sinergism pentrufoarte multe afectiuni. In Ecuador, indienii Quijos Quichua prepara decoctuldin scoarta contra durerilor, reumatismului, durerilor menstruale si a celor dedinti. In Peru, Chuchuhuasi este considerat cel mai bun remediu contraartritei. Mai este de asemenea folosit ca relaxant muscular, afrodisiac,analgezic, pentru sustinerea glandei adrenale, imunostimulant si pentruechilibrarea men-struatiei si prevenirea durerilor menstruale. Extractul pebaza de alcool din scoarta este folosit tot in Peru contra osteoartritei, artriteireumatice, bronsitei, diareei, hemoroizilor, durerilor si iregularitatilormenstruale.

  Chuchuhausi contine mai ales triterpene, favonole si alcaloizisesquiterpeni. Doua dintre cele mai bine cunoscute substante din scoarta sintmayteine si maytansine, alcaloizi cunoscuti (studiati inca din 1960) pentruactivitatea lor antitumorala. Insa o alta planta din Genul Maytenus, Espinheirasanta, este mult mai bogata in acesti alcaloizi. Alti compusi desoperiti inscoarta sint dam-marane si friedelane, substante de tip triterpenic, si caresint considerate a fi printre cele mai active din scoarta. Principalelesub-stante din Chuchuhausi sint : sesquiterpene agarofuran, canophyllol,tanini catechin, triterpene dammarane, dulcitol, alcaloizi ebenifoline, alcaloizieuojaponine, triterpene friedelan, triterpene krukovine, alcaloizi laevisine,triterpene macrocarpin, maytansine, mayteine, maytenin, mebeverine,phenoldienone, pristimeran, proanthocyanidine si tingenone.

  Lunga istorie a utilizarii plantei a facut ca studiile asupra ei sainceapa deja prin anii’ 60. Americanii au certificat in aceasta perioadaproprietatile imunostimulante ale extractului din scoarta, documentind ca acestextract creste fagocitoza. Cercetari din 1977 au raportat ca extractul pe bazade alcool are evidente calitati antiinflamatorii si analgezice, validind astfelsi utilizarea traditionala a scoartei contra durerilor provocate de artrita. In1980 un studiu italian confirma inca o data cele de mai sus. In 1993 vin japoneziila rind, cu un studiu in care au izolat din scoarta un alt grup de alcaloizi,care s-ar face raspunzatori pentru eficacitatea acesteia contra artritei sireumatismului. In USA un studiu a raportat ca activitatea intiinflamatorie siantiartritica se datoreaza inhibarii eficace a protein kinazei C (PKC). Aceastaeste implicata intr-o serie de afectiuni printre care artrita, astma, tumoareacerebrala, cancer si afetiuni cardiovasculare. In 1998, spaniolii au gasitfitochimicale noi in scoarta, care au fost certificate ca avind activitatecontra reductazei aldozei (aceasta enzima este implicata in daunele la nivelulnervilor, care apar la pacientii diabetici). In 1970 italienii au studiateficacitatea plantei in cazurile de cancer al pielii, si au ajuns la concluziipozitive, identificind proprietati antitumorale. Ei au atribuit aceastacalitate unor substante gasite in scoarta, si anume tingenone si pristimerin.Alte studii au indentificat noi substante care s-au dovedit a avea actiunianticancerigene. Pina cind chimistii vor reusi sa sintetizeze substantele dinscoarta de Chuchuhuasi, si cu conditia ca acestea sa mai fie si eficace,scoarta arborelui ramine unul dintre remediile cele mai puternice contraartritei, pentru sustinerea glandei adrenale si pentru tonifierea sistemuluiimun, utilizari pe care scoarta le are in medicina traditionala de secole.Decoctul si tinctura pe baza alcoolica sinte cele mai eficace. Contra artriteiacestea se folosesc timp de 3-4 zile, iar pentru suport adrenal, o luna sauchiar mai mult.

Momordica charantia, Bitter melone,

Momordica,  Pinyin (chin.), Bittergurke (germ.)





Familia: Cucurbitaceae
Sinonime: M. chinensis, M. elegans, M. indica, M. operculata, M.sinensis, Sicyos fauriei.
Nume comune: bitter melon, papailla, melao de sao caetano, bittergourd,balsam apple, balsam pear, karela, k'u kua kurela, kor-kuey, ku gua, pava-aki,salsamino, sorci, sorossi, sorossie, sorossies, pare, peria laut, peria.
Partile folosite: intreaga planta, fructul, semintele.
Proprietati si actiuni principale:antibacterian (Staphylococcus, Streptococcus si Salmon-ella), antiviral (HIV,gripa, herpes, Epstein Barr, hepatitis, herpes, Epstein Barr, hepatitia),anticancerigen, antileucemic, antitumoral, antidiabetic (prevenire),  hipoglicemic, hipotensiv, refrigerant,antiulcer (provocat de H. pylori), hipocolesterolic, antiinflamator,antioxidant, sustine libidoul, detoxifica singele, vermifug, echilibreazahormonii, sustine imunitatea, laxativ blind, lactagog.

Dozajul standard: frunze, fruct-decoct-o cana de 1-2 ori pe zi;tinctura- 1-3 ml de 2 ori pe zi; capsule-1 gr de 2 ori pe zi.

Proprietati si actiunidocumentate stiintific: antibacterian, anticancerigen, antifertilite, antileucemic, antiprotozoal,antitumoral, antiviral, hipoglicemic, imunostimulant, avortiv, contaceptiv,antimicrbian, hipocolesterolemic, hipoglicemic.

Proprietati si actiunidocuimentate de medicina traditionala: antiinflamator, antimalarial, antiparazitic,antiseptic, bitter, carminative, stimulant digestiv, febrifug, hipotensiv,lactagog, stimulator menstrual, purgativ, vermifug, vindeca ranile,antiparasitic, antivenin, cardiotonic, emetic (cauzeaza voma).

Precautii: Scade presiunea singelui si are efectecontraceptive.

Contraindicatii: Nu se administreaza femeilor gravide sau carealapteaza. Reduce fertilitatea. Nu au fost certificate actiunile antifungiceale plantei, ci doar cele antibacteriene. In consecinta, Candida de exemplu nueste (in mod certificat) eliminata, astfel ca bacteriile pot reaparehranindu-se pe fungiile existente mai departe.
Interactiuni cu alte medicamente: Bitter melon poate potenta insulina simedicamentele antidiabet, precum si pe cele pentru scaderea colesterolului.

    Bitter melon creste in zonele tropicale dinAmerica de Sud, Africa, Asia si Caraibe. Mai peste tot este utilizat atit caaliment cit si pentru calitatile sale de planta medicinala. Este o plantacataratoare cu frunze mari si flori galbene, solitare. Fructul arata ca uncastravete, de culoare galbena, cu seminte albe. Toate partiel plantei,inclusiv fructul, au un gust foarte amar.

    Din punct de vedere medicinal, planta areutilizari asemanatoare in diferite regiuni ale lumii. Ceaiul din frunze estefolosit contra diabetului, la eliminarea gazelor intestinale, la provocareamenstruatiei precum si antiviral in hepatite si stari febrile. Este folositalocal pentru vindecarea ranilor, infectiilor si eliminarea parazitilor. InBrazilia planta este folosita contra tumorilor, ranilor, reumatis-mului,malariei, afectiunilor vaginale, inflamatiilor, problemelor menstruale,diabetului, febrei si viermilor. Mai este folosit pentru a provoca avortul sica afridisiac. Este preparata pentru aplicare locala contra vaginitei,hemoroizilor, scabiei, iritatiilor, eczemelor, leprei sau a altor afectiuni alepielii. In Mexic mai este folosita contra dezinteriei. In Nicaragua planta estefolosita contra malariei si inflamatiilor, diabetului, febrei, hipertensiunii,infectiilor precum si ca ajutor la nasteri. Bitter melon contine triterpene,proteine si steroizi. Una dintre aceste substante s-a demonstrat clinic a aveaabilitatea de inhibare a enzimei guanylate cyclase, care are legatura cupsoriazisul si deasemenea este necesara dezvoltarii celulelor cancerigene sileucemice. Pe deasupra, o proteina care se gaseste in Bitter melon, momordin, ademonstrat clinic calitati anticancerigene contra limfomei Hodgkin. Alteproteine din planta, alpha- si beta-momorcharin si cucurbitacin B, au fosttestate ca posibil anticancerigene. Primele doua au fost certificate ca a-vindsi actiune inhibitorie asupra virusului HIV. Intr-un studiu s-a constatat cacelulele infectate HIV si tratate cu alpha- si beta-momorcharin au aratataproape o totala remisie a antigenului viral, in timp ce celulele sanatoase nuau fost afectate. Un alt studiu a constatat efecte similare si contra virusuluiherpes in vitro. In studii s-a certificat si actiunea hipoglicemica a Bittermelon, pre-cum si a altor actiuni posibil benefice contra diabetes mellitus.Printre substantele care au avut astfel de efecte se numara sapo-ninisteroidali cunoscuti sub numele de charantine, peptide asemanatoare insulineisi alcaloizi. Efectele hipoglicemice sint mai pronuntate atunci cind estefolosit fructul. Substantele continute de Bitter melone sint: alaloizi,charantin, charine, cryptoxanthin, cucurbitins, cucurbitacins, cucurbitanes,cycloartenols, diosgenin, acizi elaeostearici, erythrodiol, acizigalacturonici, acid gentisic, goyaglycoside, goyasaponine, nhibitori guanylatecyclase, gypsogenin, hydroxytryptamines, karounidiols, lanosterol, acid lauric,acid linoleic, acid linolenic, momorcharaside, momorcharine, momordenol,momordicilin, momordicine, momordicinin, momordico-side, momordin,multiflorenol, acid myristic, nerolidol, acid oleanolic, acid oleic, acidoxalic, pentadecans, peptides, acid petroseli-nic, polypeptides, proteine, acidrosmarinic, rubixanthin, spinasterol, glycoside steroidale, stigmastadiole,stigmasterol, taraxerol, trehalose, inhibitori trypsin, uracil, vacine,v-insulin, verbascoside, vicine, zeatin, zeatin riboside, zeaxanthin sizeinoxanthin.

  Pina in prezent  au fost efectuatepeste o suta de studii clinice asupra actiunii de scadere a glicemiei avuta defructul de Bitter melone. Fructul a certificat abilitatea de a sustinepreluarea de catre celule a glucozei, de a provoca eliberarea de insulina si dea potenta efectul acesteia. Alte studii au certificat capacitatea de a reducecolesterolul total. Alte citeva studii au certificat efectele antitumorale aleplantei. Intr-un studiu efectuat cu extract pe baza de apa, s-a constatatblocarea cresterii carcinomului de pros-tata la soareci, iar alt studiu cuextract din intreaga planta a certificat inhibarea dezvoltarii canceruluimamar. Numeroase alte studii au certificat actiunea anticancerigena siantileucemica, precum si contra cancerului la ficat, melanomului si sarcomeisolide. Si activitatea antivirala a fost certificata prin studii, activitateeficace contra unui mare numar de virusuri, cum ar fi Epstein-Barr, herpes siHIV. Frunza a aratat in studii si capacitatea de prevenire si marire arezitentei contra infectiei virale, si prin faptul ca a sporit producerea deinterferon si de celule-ucigase. Si capacitatea antimicrobiana a fost certificataprin studii clinice, contra unui larg spectru de microbi si bacterii, cum ar fiE. coli, Staphylococcus, Pseudomonas, Salmonella, Streptobacillus, siStreptococcus, iar extractul din intreaga planta a aratat si capacitateantiprotozoala contra Entamoeba histolytica si a Helicobacter pylori(care provoaca ulcerul). Studiile de toxicitate au aratat un foarte scazutnivel al acesteia, iar probleme au aparut mai ales atunci cind extractul a fostinjectat intravenos. Semintele au certificat capacitatea avortiva a plantei.Fructul si frunzele au si capacitate antifertila in cazul femeilor, iarradacina a fost documentata ca stimulind uterul precum si diminuarea cantitatiide spermatozoizi.In USA Bitter melone este administrat contra diabetului,virusurilor, racelilor si gripei, cancerului si tumorilor, hipercolesteroluluisi psoriazisului.

Myrcia salicifolia, Pedra humecaá





Familia: Myrtaceae
Sinonime: Aubmyrcia salicifolia, Myrcia multiflora
Nume comune: Pedra hume caá, pedra-ume-caá, Insulina vegetal.
Partile folosite: frunzele.
Proprietati si actiuni principale:hipoglicemic, antidiabetic, inhibant al reductazei aldozice, previne neuropatiadiabetica si degenerarea maculara, promoveaza urinarea, preotejeaza sistemulnervos, antioxidant, usuca secretiile, astringent, contra enteritei, diareeisi dezinteriei, antihemoragic.
Dozaje standard: frunze-infuzie-ocana de 2-3 ori pe zi; capsule-1-2 gr de 2-3 ori pe zi la mese.
Proprietati si actiuni documentate stiintific: antidiabetic, inhibitoralpha-glucosidaza, inhibitor al reductazei aldose, diminuant al apetitului,hipoglicemic.

Proprietati si actiunidocumentate de medicina traditionala: antihemoragic, antioxidant, astringent,cardiotonic, gastrototonic, hipotensiv.

Precautii: scade nivelul glicemic, este contraindicatpersoanelor cu hipoglicemie. Diabeticii trebue

sa-si monitorizeze atent valorileglicemiei.

Interactiuni cu alte medicamente: Potenteaza medicamentele contra diabetului siinsulina. Poate potenta medicamentele hipotensive.

    Pedra hume caá este un arbust ce creste inAmeirca de Sud, in regiunile cu clima uscata. Are frunze mici si floriorange-rosii. In Brazilia, sub numele de Padre hume caa se inteleg trei plantedin Specia Myricia, care sint folosite intersanjabil: Myrcia Salicifolia, M.Uniflorus si M. sphaerocarpa.

  Pedra hume caá era folosita de indieni contra diabetului, diareei sidezinteriei. Indienii Taiwanos considera frunzele ca fiind as-tringente sifoloseau planta contra diareei cronice. La fel ca si Pata de vaca, Pedra humecaa mai poarta si porecla de “insulina vegetala”. Studiile efectuate austabilit ca folosirea infuziei, decoctului sau extractului face in scurt timp adevarate minuni, zaharuldisparind din urina. Planta ramine unul dintre cele mai apreciate remedii contradiabetului in America de Sud (alaturi de Pata de vaca), dar mai este folositasi contra diareei, hipertensiunii, enteritei, hemoragiei si ulceratiilor dincavitatea bucala.

  Analiza fitochimica a plantei ne arata un continut bogat de flavonoide,flavonole si flavanone. In 1998, cercetatorii japonezi au raportat descoperireacitorva fitochimicale bioactive noi. Aceste noi glucoside flavonole se numescmyrciacitrine I si II, iar glucosidele acetofenone se numesc myrciaphenoneA si B. Studiul publicat de japonezi mai mentioneaza ca un extract pe baza demetanol din planta a demonstrat activitate inhibitorie asupra reductazei aldoze(ARI) si alfaglucosidazei. Inhibitorii ARI sint substante care actioneazaasupra terminatiilor nervilor expuse la o concentratie ridicata de zahar insinge si previn astfel afectarea nervilor, protejindu-i. Inhibitorii

alfa-glucosidaze impedicaabsorbtia zaharului in tractul gastro-intestinal. Din aceste motive acesti noicom-pusi din Pedra hume caa se pare ca sint cei care au adus plantei renumelede “insulina vegetala”. Aceste substante se presupu-ne ca au si capacitatea dea preveni anumite daune provocate sistemului nervos de catre diabet (neuropatiadiabetica si degenerarea maculara). Alti flavonoizi din planta (cum ar fiquercitrin, myricitrin, guaijaverin si desmanthin) s-au dovedit a fi siinhibatori ai oxidazei xantine, blocind productia de acid uric. Principalelesubstante din planta sint: beta-amyrin, catechin, desmanthin, acid gallic, acidginkgoic, guaijaverin, mearnsitrin, myrciacitrin I–V, myrciaphenone A,myrciaphenone B, myricitrin si quercitrin.  

    Savantii brazilieni au certificat actiunieahipoglicemica a plantei inca din 1929. In 1990 s-a desfasurat un studiudublu-orb placebo cu pacienti cu diabet normal si de tip II, in care a fostfolosita Pedra hume caa (3 gr pulbere din frunza pe zi), studiu care ademonstrat abilitatea de scadere a nivelului plasmei insuline in grupulpacientilor diabetici. In 1993, un alt studiu in care s-au folosit 250 mg pekilogram-corp de extract din frunza a demonstrat abilitatea de a reduceapetitul si setea, precum si volumul de uri-na, si eliminarea glucozei in urinasi uree. Extractul a inhibat deci absorbtia intestinala a glucozei. Studiul aconcluzionat ca “extractul pe baza de apa din Myrcia a avut un efect beneficasupra starii diabeticilor, mai ales prin imbunatatirea parametrilor metaboliciai homeostazei glucozei”. Pedra hume caá continua sa fie unul dintre cele maipopulare remedii naturale contra diabetului in America de Sud, unde este foartebine cunoscuta. Studiile de toxicitate nu au relevat nici un pericol asuprasanatatii. Aceasta planta tropicala mai are si un alt avantaj, acela ca are ocrestere rapida, un singur tufis putind fi de patru ori pe an recoltat (vorbimde frunzele de Pedra hume caa), obtinindu-se o cantitate de 50-60 de kilogramepe an.