Intestinele sunt devină

Albert Hesse- terapeut şi chiropractician

 

Autorul nu dă sfaturi medicinale nici direct,nici indirect, nici nu vă recomandă o dietă anume fără consult medical ca formăterapeutică contra unei anumite afecţiuni. Specialiştii nutriţionişti precum şialţi experţi în domeniul sănătăţii şi nutriţiei au păreri diferite. Autorul nuintenţionează să stabilească diagnoze sau să prescrie terapii. Scopul autoruluieste doar acela de a oferi informaţii din domeniul sănătăţii. Dacă veţi folosiinformaţiile de mai jos fără a consulta un terapeut, veţi întreprinde o  acţiune terapeutică pe cont propriu, ceea ceeste un drept al Dumneavoastră, dar desigur că autorul nu îşi asumă nici orăspundere pentru aceasta.

 

Conţinut

Cuvânt înainte

Intestinele sunt de vină

Un cerc vicios

Sindromul Leaky-Gut

Metabolism inflamator

Afecţiuni care pot apare ca urmare a uneidissimbioze

1.Migrena

2.Alergiile, neurodermita, astma şi febra fânului(rinită alergică)

3.Dureri cronice până la reumatism

4.Depresii şi angoase

5.Afecţiuni intestinale

6.Afecţiuni imunitare

7.Afecţiuni cardiace şi circulatorii

8.Oboseală cronică ţi deficit de concentrare

Alimentaţie sănătoasă pentru intestine

Ce nu trebuie să mâncaţi

Ce aveţi voie să mâncaţi

Linii generale de nutriţie

Ciupercile şi intestinele

De ce Probioticele?

Probiotica: micile ajutoare ne readuc sănătatea

De ce microorganisme efective?

Fapte interesante

 

Cuvânt înainte

Stimatecititor,

   această broşură vă oferă informaţii importantepentru sănătatea Dumneavoastră, în legătură cu sistemul intestinal. Un tractintestinal bolnav este cauza multor afecţiuni. Migrene, neurodermite, alergii,febra fânului, astma, durerile cronice mergând până la reumatism, depresiile şiangoasele, bolile cronice intestinale, afecţiunile sistemului imunitar,afecţiunile inimii şi sistemului circulator, oboseala cronică şi deficitul deconcentrare sunt doar câteva categorii de afecţiuni care sunt provocate primarde un intestin afectat. Aceste afecţiuni sunt prezente la 80% dintre persoaneleaşa-numitelor ţări dezvoltate.

   Această broşură îşi propune să vă ajute în adescoperi şi înţelege legăturile dintre aceste afecţiuni şi sistemulintestinal, precum şi modalităţile prin care cu ajutorul unei alimentaţiisănătoase putem menţine şi influenţa pozitiv buna funcţionalitate aintestinelor. Spre exemplu, ştiaţi că aproape toate aşa-numitele „aromenaturale“  sunt produse cu ajutorulmucegaiurilor (ciupercilor)?

   Marea majoritate a ingredientelor dinalimente nu sunt declarate, sau sunt declarate doar foarte puţine dintre ele,şi anume, cele care sunt (sau apara ca) nepericuloase. În acest fel înceredereaconsumatorului este speculată abuziv (şi de multe ori chiar vraudulos).

    O nutriţie greşită, medicamentele şi maiales anumite substanţe adăugate alimentelor (şi această categorie este dinpăcate extrem de mare) au o influenţă extrem de dăunătoare asupra corpului nostru.Unele dintre aceste substanţe le vom analiza separat într-unul din capitolelede mai  jos. Noi cu toţii putem rămânemult mai sănătoşi şi trăi mult mai mult, dacă vom da mai multă atenţie unuisistem intestinal sănătos.

   Intestinul este „rădăcina“ corpului nostru;şi aşa cum un arbore sănătos are nevoie de o rădăcină sănătoasă, tot aşa un omsănătos are nevoie de un intestin sănătos.

Intestinele sunt devină!

   O floră intestinală sănătoase cuprinde circa400 de tulpini bacteriene diferite. Aceste bacterii trăiesc într-o simbioză cuorganismul nostru şi astfel formează un sistem imunitar în mucoasa intestinală.Intestinul unui

nou-născuteste steril. Abea ca urmare a naşterii şi prin alăptare bacteriile încep să„ocupe“ intestinul. Ele formează un fel de „covor“ care acoperă pereţiiintestinali. Omul posedă de 10 ori mai multe bacterii decât celule proprii.

Apariţia unui cercvicios

   Flora intestinală sănătoasă este modificată(afectată) de-a lungul vieţii printr-o alimentaţie deficitară, greşită. Deasemenea medicamentele sintetizate chimic (mai ales antibioticele chimice),conservanţii alimentari şi alte ingrediente şi aditivi alimentari influenţeazăîn mod categoric negativ flora intestinală, astfel că treptat se ajunge la undezechilibru periculos între bacteriile „sănătoase“ şi cele patogene (care potprovoca boli). Bacteriile patogene se pot înmulţi peste măsură într-un intestinafectat, mai ales prin faptul că folosesc alimentele incomplect digerate(respectiv procesul de fermentare a acestora) pentru propiul metabolism şiastfel produc substanţe toxice, otrăvitoare (ca rezultat al propriuluimetabolism al acestor bacterii).

    Acesteproduse toxice ale metabolismului bacteriilor pot patrunde prin mocoasaintestinală şi prin peretele intestinal, ajungând în sânge. După săptămâni şiluni de disbioză (floră intestinală „bolnavă“) se poate ajunge la modificăriale mucoasei şi pereţilor intestinali. Aceasta duce la o penetrabilitate uşoarăa pereţilor intestinali şi astfel toxinele pot otravi întregul organis. Oastfel de situaţie se poate uşor constata în urma unei analize simple ascaunului. Aceasta este de fapt cauza acidităţii cronice, a otrăviriiîntregului metabolism. Pe aceasta cale apar inflamaţiile cronice în organism.

    Mucoasa intestinală crează omembrană care nu permite moleculelor mari (deci şi toxinelor) să părăseascăintestinul şi să pătrundă în organism. În cazul unei disbioze, mucoasa sesubţiază, permiţând moleculelor toxice să patrundă prin peretele intestinal şisă ajungă în sânge. Condiţionat de acest fapt începe să aibe de suferit şisistemul imunitar, căci circa 80% din acesta este în directă legătură cuintestinul. Spre exemplu fiecare a zecea celulă din intestin este o aşa-numităcelulă imunitară limfatică. Ori aceste celule, în cazul unei disbioze, suntdistruse, instaurându-se astfel un deficit imunitar letal. Mucoasa intestinalănu se mai poate apăra contra agenţilor patogeni, paraziţilor şi atacurilorciupercilor (fungiilor). Respectiv nu se mai pot produce suficiente celuleimunitare pentru apărarea organismului.

Sindromul Leaky-Gut

   În medicină aceste modificări sunt cuprinsesub denumirea de „Leaky-Gut“, ceea ce ar însemna aproximativ un intestin cu„găuri“. Şi nu numai bacteriile „rele“ sau ciupercile pot produce toxine. Chiarşi bacteriile „bune“ produc toxine în timpul proceselor de metabolism, dar caresunt reţinute de către mucoasa intestinală în intestin, şi astfel eliminateprin scaun. În cazul unui „Leaky-Gut“, mucoasa este atât de afectată (distrusă)încât chiar şi aceste teoxine „normale“ ajung în organism.

   Cu ajutorul unei analize obişnuite ascaunului se poate constata prezenţa sindromului „Leaky-Gut“. În cadrul acesteianalize este măsurată Alfa 1 antitripsin. O valoare crescută a acesteia arată opermeabilitate crescută, şi deci periculoasă, a mucoasei intestinale.Regenerarea, respectiv refacerea funcţiei mucoasei intestinale durează între unan - un an şi jumătate. În această perioadă este important ca intestinul,respectiv mucoasa intestinală să fie terapiată (hrănită) cu bacterii „bune“,sănătoase. Scopul este de a restabili starea normală a mucoasei şi de a crea(respecti re-crea) o floră intestinală intactă.

   O mucoasă intestinală sănătoasă nu va prealualergene, deoarece acestea vor fi distruse imediat chiar în mucoasă de cătrecelulele imunitare. În cazul sindromului „Leaky-Gut“ aceste alergene potpătrunde prin peretele intestinal, provocând o alergie generalizată sau oalergie alimentară. Pentru a preveni un astfel de pericol, este necesarăfolosirea, pentru o perioadă relativ îndelungată, a efectivelormicroorganismelor probiotice, deoarece acestea hărnesc mucoasa intestinală, ocurăţă şi o ajută să se regenereze.

O viaţă în simbioză

   La începutul evoluţiei vieţii pe Pământ,bacteriile au aparţinut primelor forme de viaţă. Ele au trait de la bun începutîntr-o simbioză cu alte forme de viaţă. Ele au preluat importante funcţiipentru metabolismul nostru, precum şi pentru sistemul nostru imunitar. O florăbacteriană sănătoasă este la fel de importantă ca şi oricare dintre organelenoastre vitale. Din păcate, în timpurile noastre florei intestinale nu i se maiacordă rolul şi importanţa necesară. Iar consecinţele le vedem zilnic încazurile de afecţiuni cronice, la pacienţii cu hiperaciditate în organism.

Metabolism inflamator

   În cazul în care mari cantităţi din acestetoxine acide ajung datorită „Leaky-Gut“ în corp, acesta este constrâns să ledepoziteze în ţesuturi. Depozite de toxine se formează în musculatură, celulelegrase şi ţesuturi. Atunci când se atinge o anumită concentraţie de toxine,corpul reacţionează printr-o inflamaţie. Căci numai prin procesele inflamatoriieste organismul capabil „desfacă“ aceste toxine. Atunci când ne îmbolnăvim de ogripă sau de o infecţie bacteriană, reacţia de boală a organismului este maipuţin cauzată de agentul patogen respectiv, cât de toxinele pe care acesta leproduce. Iar acestea pot fi eliminate de către organism doar prin intermediul„metabolismului inflamator“. Apar diferite simptome, în funcţie de locurileunde au fost „depozitate“ aceste otrăvuri.

Exemple de afecţiunicare apar ca urmare a unei disbioze:

1.Migrena

În cazulmigrenei avem de a face cu o aciditate cu caracter inflamator. Aceşti acizi sedepozitează la pacient în musculatura din zona vertebrelor cervicale, unde seformează un edem inflamator. Aceste procese afectează nervii, lucru care seresimte sub forma durerilor. Nervii spinali pornesc din măduva spinării şi seprelungesc până la ochi şi faţă.

2.Alergiile,neurodermita, astma şi rinita alergică (febra fânului)

Metabolismulîncearcă să elimine o parte din toxine prin piele sau membranele mucoase.Aceste toxine însă irită celulele imunitare aflate în piele sau mucoase astfelîncât acestea reacţionează prin procese inflamatorii.

  Iaraşi aceste lucruri se pot confirma prin analizede sânge, în care se relevă mărirea unor anumiţi parametrii imunitari. Datorităpermanentei reacţi inflamatorii a sistemului imunitar la aceste toxine, în timpse ajunge la o reacţie imunitară „exagerată“, adică la o alergie. În momentulîn care pielea sau mucoasele intră în contact cu substanţe care conţinproteine, cum ar fi de exemplu polenul, sau cu alimente care conţin proteine,sistemul imunitar reacţionează la acestea prin reacţii alergice. Au reacţionato dată celulele imunitare alergic, înseamnă că ele au înregistrat informaţiidespre alergenele respective, şi vor reacţiona astfel şi pe viitor, de fiecaredată când respectivele substanţe vor apare din nou.  

3.Durerilecronice mergând până la artrită

  Deseori toxinele se depun în musculatură (umeri, ceafă sau aparatullocomotor). Iar corpul încearcă să împingă aceste toxine în zonaarticulaţiilor, unde astfel apar inflamaţii. Persoanele care suferă permanentde dureri (de exemplu de spate) suferă de regulă de hiperaciditate.

4.Depresiile şi angoasele

    Deseori în practicaterapeutică se observă că atunci când printr-o terapie a intestinelor sereuşeşte o stabilizare a florei intestinale şi o reducere a toxinelor,pacienţii nu mai suferă nici din cauza depresiilor sau angoaselor. Aceasta deoarecedatorită acidităţii din organism se produc şi modificări în balanţa hormonală,ceea ce duce la o afectare a psihicului.

   Să luăm de exemplu alcoolul: prin alcool neputem „transporta“ într-o altă stare de conştienţă, la fel ca şi prin alte drogurisau otrăvuri, care conduc la o modificare a psihicului. Tot astfel poateinfluenţa psihicul şi o hiperaciditate.

5.Afecţiuni aleintestinelor

   Balonările, constipaţiile cronice, diareea,inflamaţiile intestinale de la Morbus Cohn până la colită ulceroasă pot aparedatorită unei flori intestinale defectuoase.

6.Afecţiunilesistemulu imunitar

   Deficienţele sistemului imunitar (mai alessensibilitatea la infecţii a copiilor) sau bolile autoimunitare pot aparedatorită unei flore intestinale destabilizate. În pereţii exteriori aiintestinelor se află 80% din sistemul imunitar al omului. Drept urmare sistemulimunitar, respectiv limfatic va fi atacat masiv prin otravurile din intestine.

7.Afecţiunilecardiace şi circulatorii

   Prin toxinele eliminate de bacterii, pereţiiinteriori ai arterelor pot fi deterioraţi, astfel încât au loc proceseinflamatorii. Iar ca urmare, apar depozitări de grasimi şi calc care vorînfunda vasele de sânge. Pe deasupra celulele roşii îşi pierd elasticitatea,astfel încât nu mai pot trece prin vasele capilare, formându-se mici chiaguri. Înunele studii americane pacienţii cardiaci au fost terapiaţi cu preparate careeliminau aciditarea precum şi cu combinaţii de vitamine cu rol protector.Studiile au arătat foarte clar că astfel depunerile de calc pe pereţii arterialis-au redus simţitor sau chiar au fost complect stopate.

8. Oboseala cronicăşi deficienţele de concentrare.

   Este uşor de înţeles că organismul nu maiare suficientă energie, în momentul în care în permanenţă trebuie să facă faţătoxinelor şi eliminării acestora sau proceselor inflamatorii cronice.Terapeutului îi stă la dispoziţie o largă paletă de analize prin care poateafla situaţia reală din intestine.

Alimentaţie sănătoasăpentru intestin

   O alimentaţie corectă este absolut necesarăpentru a aduce tractul intestinal din nou în ordine. În primul rând trebuiescevitate alimentele care prezintă pericolul fermentării. Fermentarea producedaune celulare, căci printre altele în urma fermentării se obţin şi derivaţi aiacoolului, care au o influenţă dăunatoare asupra ficatului. Există multe opiniiasupra unei alimentaţii sănătoase, unii fiind adepţii cerealelor, alţii aivegetarismului, etc. În general însă aceste diete sunt destinate oamenilorsănătoşi.

Ce nu trebuie să mănânc?

Zahar

   Atunci când intestinele sunt afectate,zahărul trebuieşte redus la minimum posibil. Zahărul este principalul furnizorde energie pentru bacteriile de fermentaţie. Deci, fără ciocolată, fursecuri,prăjituri, îngheţată, băuturi dulci, etc. Bacteriile „rele“ adoră zahărul,fiind principala lor sursă de energie, şi deci un factor favorizant alînmulţirii lor. Dacă o să fiţi atenţi şi o să va informaţi veţi avea surprizasă constataţi că aproape în toate alimentele preparate se găseşte „ascuns“zahăr.

Laptele

   Laptele este considerat ca fiind un alimentfoarte hrănitor. Un om sănătos poate consuma lapte. Dar pentru un pacient cuhiperaciditate laptele nu este portivit.Faptul că laptele sub influenţabacteriilor se acreşte este un lucru binecunoscut. Laptele fiert nu mai arebacterii, şi prin învechire „putrezeşte“. Acelaşi lucru se petrece înintestinul nostru după consumul de lapte. În fapt noi nu suntem rumegătoare şiimplicit nu deţinem nici enzimele digestive respective, cum ar fi aşa-numitulLabferment, pentru a putea „desface“ complect laptele. Ceea ce înseamnă că seva produce din nou acid, care fa sprijini hiperaciditatea. După părerea meanici pacienţii afectaţi de osteoporoză nu ar trebui să consume lapte, căciacizii rezultaţi vor atrage calciul din oase.

   Acelaşi lucru se petrece şi în gură:bacteriile formează acizi (aşa-numiţii acizi de carie), care dizolvă calciuldin dinţi şi astfel apar cariile. Mulţi dintre Dumneavostră o să căscaţi ochiimari la cele citite mai sus, pentru că de foarte multe ori aţi auzit exactcontrariul, şi aţi băut lapre tocmai pentru a aduce un adaos de calciu înorganism. Doar că acest calciu se găseşte în foarte multe alimente, astfel căprin eliminarea laptelui din dieta Dumneavoastră nu veţi duce lipsă de acestimportant mineral.

Consevanţii

   Aceste substanţe sunt adăugate în foartemulte alimente, pentru a le face mai greu perisabile. Conservanţii suntconcepuţi împotriva bacteriilor, ceea ce înseamnă că vor acţiona şi împotrivaproriilor noastre bacterii, a celor „bune“ din intestin, şi astfel conservanţiidăuneaţă florei intestinale. Conservanţii inhibă dezvoltarea bacteriilor,făcând astfel alimentele mai greu perisabile. Dar acelaşi lucru îl fac şi înintestin, inhibând dezvoltarea naturală a florei noastre intestinale, ceea ceface ca aceasta să nu se mai poată reînnoi. Rezultă că este imposibil să aveţio floră intestinală corectă din moment ce consumaţi mereu alimente care conţinconservanţi. Aproape toate produsele de Fast-food sunt foarte „conservate“.Studiile mai noi au constatat chiar că aceşti conservanţi atacă şi slăbescmucoasa intestinală, făcând-o mai uşor penetrabilă. Toate substanţele care seaflă între E200 şi E299 sunt conservanţi. Asta pentru a ne putea mai uşororienta pe misterioasele liste care conţin ingredienţii unuia sau altuia dintreproduse. Deseori conservanţii sunt „ascunşi“ în produse şi nu sunt declaraţi.

Lista conservanţilorcel mai des folosiţi:

CONSERVANTI ( E 200 - E 290)

Nr. E

Denumire

Comentarii

E 200

Acid sorbic

Este un acid monobasic saturat, din seria acizilor grasi. Se prezinta sub forma de cristale albe, minuscule, solubile in apa, din care cauza se prefera utilizarea sarurilor de sodiu si de potasiu. Posibil iritant pentru piele, poate cauza rash, astm si agitatie. Inhiba dezvoltarea bacteriilor. Se foloseste la branzeturi, vinuri.

E 202

Sorbet de potasiu

Similar cu E 200

E 203

Sorbet de calciu

Similar cu E200

E 210

Acid benzoic

In stare pura se prezinta sub forma unor ace incolore, putin solubile in apa, usor solubile in alcool si eter. Deoarece are solubilitate redusa, se foloseste sarea de sodiu, benzoatul de sodium, care este insa mai putin eficace si este in mai mare masura dependent de pH.  Se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, gume, condimente, dulciuri, gusari, inlocuitori de zahar.

E 211

Benzoat de sodiu

Bauturile racoritoare dietetice contin o mare cantitate de benzoate de sodium; de asemenea laptele si produsele din carne, condimentele, produsele de panificatie, margarinele; este implicat in producerea rash-urilor urticariene si atacurilor astmatice.

E 212

Benzoat de potasiu

Persoanele cu istoric de alergie ar putea avea reactii alergice. A se vedea E 210

E 213

Benzoat de calciu

A se vedea E 212

E 214

p-hidroxibenzoat de etil

A se evita; interzis in Australia

E 215

Derivat sodic al esterului

etilic al acidului p-hidroxibenzoic

A se evita; interzis in Australia

E 216

p-hidroxibenzoat de propel

 

E 217

Derivat sodic al esterului

propilic al acidului p-hidroxibenzoic

A se evita; interzis in Australia

E 218

p-hidroxibenzoat de metal

Posibil alergen

E 219

Derivat sodic al esteruilui

metilic al acidului p-hidroxibenzoic

A se evita

E 220

Dioxid de sulf

Este un gaz incolor, mai greu decat aerul, cu miros caracteristic intepator si cu efecte iritante asupra mucoaselor. In industria alimentara se utilizeaza sub forma gazoasa sau in solutii apoase. Are un spectru larg de actiune asupra bacteriilor, mucegaiurilor si drojdiilor. Sensibilitatea acestora scade in ordinea aratata, explicand de ce unele tipuri de drojdii rezista la solutii mai diluate de antiseptic. Eficienta antimicrobiana creste pe masura ce mediul este mai acid. Concomitant cu efectul antiseptic, dioxidul de sulf exercita si o actiune de blocare a activitatii enzimelor oxidante, ceea ce permite pastrarea culorii naturale cat si a continutului in vitamine usor oxidabile. Se utilizeaza in bere, bauturi racoritoare, sucuri de fructe, vin, otet, produse din rosii. Se admite la ora actuala ca vinul reprezinta principalul furnizor de acid sulfuros in alimentatia umana si ca bautorii de vin depasesc valoarea maxima admisa.

E 221

Sulfit de sodiu

A se vedea E 220; este o substanta generatoare de dioxid de sulf

E 222

Sulfit acid de sodiu

A se vedea E 220

E 223

Metabisulfit de sodiu

A se vedea E 220

E 224

Metabisulfit de potasiu

A se vedea E 220

E 226

Sulfit de calciu

A se evita. Interzis in Australia

E 227

Sulfit acid de calciu

A se evita. Interzis in Australia

E 228

Sulfit acid de potasiu

A se vedea E 220

E 230

Bifenil, difenil

Difenilul se prezinta sub forma de cristale albe cu miros caracteristic, insolubile in apa, dar solubile in alcool si grasimi. Are o actiune puternic antifungica. Se utilizeaza la fructele citrice pentru tratament superficial. Administrarea indelungata la animalele de laborator a produs intarzieri in crestere, scurtarea vietii, modificari histologice hepatice si renale, anemie. Interzis in Australia

E 231

Ortofenilfenol

Se foloseste pentru tratamentul superficial al citricelor

E 232

Ortofenilfenat de sodiu

A se vedea E 231

E 234

Nisina

Este un antibiotic produs de bacterii; se gaseste in bere, pasta de tomate, budinci din gris, branza maturate si branza topita

E 235

Netamicina

Inhiba dezvoltarea mucegaiurilor; poate provoca greturi, varsaturi, anorexie, diaree, iritatii ale pielii; se foloseste pentru tratamentul superficial al carnatilor uscati si afumati, precum si a branzeturilor tari, semitari si semimoi




E 239

Hexametilentetra

amina

Se mai numeste si urotropina; se prezinta sub forma de cristale incolore si inodore, dar cu foarte redusa actiune fungica; A se evita; se utilizeaza in branza Provolone

E 242

Dicarbonat de dimetil

Se utilizeaza in sucurile de fructe, bauturile energizante si in vin; este conservant

E 249

Nitrit de potasiu

Este fixator de culoare si agent de conservare pentru carne. Se utilizeaza in produsele din carne netratate termic, afumate si uscate, in alte produse din carne afumata, produse din carne in conserva, sunca afumata;poate produce ameteli, dureri de cap; este potential carcinogen; nu este permis in alimentele pentru sugari si copii;

E 250

Nitrit de sodiu

Poate provoca hiperreactivitate si alte reactii adverse; este restrictionat in multe tari; se recomanda evitarea lui;

E 251

Nitrat de sodiu

Se utilizeaza in produsele din carne afumata, produse din carne in conserva, branza tare, semitare si semimoale, branzeturi pe baza de produse lactate, hering si scrumbii murate;

E 252

Nitrat de potasiu

Poate produce agitatie si alte reactii adverse; potential carcinogenetic; restrictionat in multe tari

E 270

Acid lactic

Acid alimentar obtinut prin fermentarea hidratilor de carbon din lapte, zer, cartofi, amidon de porumb sau melasa; este folosit la conservarea maslinelor spaniole, in branzeturi, deserturi congelate (îngheţată), bauturi carbogazoase cu aroma de fructe, dulciuri; este metabolizat greu de catre organismul copiilor mici.

E 280

Acid propionic

Actiunea acidului propionic si a propionatilor este mai puternica decat a benzoatului de sodiu asupra mucegaiurilor, dar efectul asupra bacteriilor si drojdiilor este slab. Se foloseste la painea preambalata feliata si paine din secara, paine cu valoare energetica scazuta, paine partial preparata, preambalata, produse de panificatie fine preambalate, franzele, brise preambalate, branza si inlocuitori din branza;

E 281

Propionat de sodiu

A se vedea E 280

E 282

Propionat de calciu

A se vedea E 280

E 283

Propionate de potasiu

A se vedea E 280

E 284

Acid boric

Acidul boric si boratii sunt antiseptici foarte slabi, cu actiune bactericida redusa si lipsiti de efect fata de drojdii si mucegaiuri. Se prefera sarea de sodium (boraxul), care este mai solubila in apa; se utilizeaza la conservarea icrelor de sturioni (caviar), pestelui, crustaceelor. Boraxul si acidul boric se absorb rapid si se excreta lent. Din aceasta cauza, se pot acumula in organism, cu precadere in sistemul nervos central si in grasimi, diminuand consumul de oxigen, sinteza glutaminei si oxidarea adrenalinei. Au efecte iritante asupra mucoasei tubului digestive, deoarece inhiba activitatea enzimelor proteolitice si lipolitice, reduce coeficientul de absorbtie al substantelor nutritive calorigene.

E 285

Tetraborat de sodiu (borax)

A se vedea E 284

Drojdia

   Produsele cudrojdie proaspătă stimulează fermentarea şitocmai de aceea trebuiesc evitate. Mâncaţi pâine fără drojdie, sau depozitaţipâinea timp de două zile şi deabea după aceea consumaţi-o.

Cereale/Pâine

    În cazul afecţiunilor intestinale nu esterecomandabil să consumaţi cereale brute, sub formă de Müsli, deoarece acestea contribuie la fermentare,şi prin aceasta la hiperaciditate. În cazul acestor afecţiuni este mai bine săconsumaţi pentru o vreme cereale fără gluten.

Nu consumaţi Fastfood

    Fastfood este întodeauna conservat. Nuconsumaţi produse din carne gata preparate. Conservele de carne, peşte saucremvurşti conţin întotdeauna conservanţi. Luaţi de xemplu o felie de cârnat.Ea nu se va strica la fel de repede ca un cârnat proaspat, şi de regulă se vausca pur şi simplu. Bacteriile desigur că nu se simt „confortabil“ pe o astfelde felie de cârnat plină cu conservanţi.

Varzaşi păstăioase

  Consumaţi numai cantităţi moderate din aceste produse, astfel încât sănu se ajungă la fermentări (balonări, gaze). Nu exageraţi nici cu salata, căciconţine zahăruri legate, şi prin aceasta poate contribui la fermentare.

Ce amvoie să mănânc?

-Cartofi

-Orez

-Fidea (paste)

- Ouă

-Carne, dar nu prea multă de porc

- Peşte

-Fructe, dar aveţi grijă la fermentare

-Cereale fierte

-Pâine fărădrojdie sau fără gluten.

-Produse dinlapte, cum ar fi brânză, brânză dulce, lapte bătut, smântână, iaurt (nu foartemult). (Toate acestea

  desigur dacă nu aveţi intoleranţă la lapte!)

-Legume,multe şi sub orice formă: morcovi, roşii, castraveţi, paprica, ridichi, etc.Acestea nu conduc la o

  fermentare.

   Mâncaţi pe cât posibil de două ori pe zimâncare gătită, căci aceasta nu mai poate fermenta. În faza de început a uneiterapii, când se încearcă restabilirea florei intestinale corecte, evitaţifructele pe cât posibil. În cazul unei terapii contra fungiilor (mucegaiurilor)trebuie să se renunţe la fructe, deoarece fructele conţin zahăr natural, careşi acesta, în cazul unui intestin afectat, poate provoca fermentaţii.

   Acordaţi o mare atenţie produselor careconţin „arome naturale“. Aşa-zisele arome naturale sunt aproape înexclusivitate produse cu ajutorul mucegaiurilor. Se crede că aromele naturalesunt unul din factorii de promovare a alergiilor, precum şi a unor alteafecţiuni. Încercaţi pe cât posibil să cumpăraţi produse care nu conţinsubstanţe adăugate. Desigur că aceasta poate fi o problemă, mai ales atunci cândtrebuie să ne modificăm obiceiurile alimentare, dar cu timpul vă veţi obişnui.

Linii generale denutriţie

   Deseori suntem întrebaţi: Bine, dar ce maipot să mănânc, cu atâtea restricţii? Din păcate deabea dacă mai găsim produsecare să nu fie modificate într-o formă sau alta. Industria alimentară nedictează ce anume să mâncăm. Dacă am ştii ce anume conţin alimentele pe care lecumpărăm, deabea dacă am mai dori să mâncăm ceva. Foarte multe componente nusunt declarate în lista de ingrediente a produselor. Este vândut ficat degâscă, care nu a văzut în viaţa lui o gâscă! Dorinţa de profit!

   Toate aceste ne împiedică substanţial săadoptăm o nutriţie sănătoasă. regula generală este însă de a evita la maximulprodusele gata preparate (conserve, maioneze, ketchup şi alte sosuri). Multprea des sunt în aceste produse „ascunse“ diferite substanţe, de cele mai multeori nedeclarate. Făceţi o dată singuri o maioneză! După o zi aceasta nu va maiputea fi consumată. Şi acuma cumpăraţi o maioneză gata preparată de la magazin.Aceasta va „rezita“ chiar şi mai multe luni! Ori cum ar fi posibil aşa cevafără conservanţi puternici?

  Mâncaţi fructe, legume şi plante. Reduceţi carnea în favoarea peştelui.Beţi cel puţin doi litri de apă pe zi (la o greutate corporală medie de 75 dekilograme). Evitaţi toate produsele în a căror listă de ingrediente veţi găsiE-uri între 200 şi 299. Alimentaţivă variat şi complex. La fel cum facasiaticii: din toate câte puţin. Şi folosiţi uleiul de măsline presat la rece.Untul şi margarina trebuiesc folosite cu măsură, ba chiar cu rezervă. Consumaţi1-2 ouă pe săptămână. Produse din lapte degresat. Legume, salate, cartofi(fierţi în coajă). Ca metode de preparate cel mai bine este să preparaţi mâncareînăbuşită (în aburi) sau fiartă

Ciuperci,mucegaiuri, fungii

  Întotdeauna atunci când liniile fireşti de apărare ale organismului suntafectate, apar în intestin fungii sau ciuperci. Acest lucru se petrece foartedes de exemplu în urma unei terapii cu antibiotice, dar şi ca urmare a altorinfluenţe negative asupra intestinelor. Deseori auzim afirmaţia: ciuperci arefiecare dintre noi. Şi din păcate este adevărat, ca urmare a unui mod de viaţădefectuos sau a unei nutriţii defectuase. Căci trebuie să le mulţumim aromelorşi conservanţilor (printre altele) pentru faptul că nu avem un sistem imunitarsănătos. Ciupercile şi fungiile pot apare doar acolo unde sistemul imunitar nueste destul de robust. Ele practic nu au ce căuta în intestin deoarece sunt înstare să „decupleze“ complect sistemul de apărare al acestuia.

   Ultimele studii arată că aceste fugii se pot„ascunde“ foarte eficace (mai ales Candida albicans). Fugiile sunt capabile dea intra în celulele imunitare ale intestunului, de a distruge funcţia deapărare a acestora şi de a se înmulţii în acestea (iar singura cale eficace dea la îndepărta este prin acţiunea celulelor ajutătoare Th1 – vezi teoriesimbiozei celulare a Dr. med. Heinrich Kremer). Cercetările au arătat că existăo strânsă legătură între „camulfarea“ fungiilor şi valorile Alfa 1 antitripsin(această valoare arată gradul de „permeabilitate“ al intestinului). Ceea ceînseamnă, pe cât de şocant este, că fungiile şi ciupercile pot „anihila“sistemul de apărare al intestinului.

   Întotdeauna atunci când se constată simptomede boală sau inflamaţii ale mucoasei intestinale (în urma analizelorscaunului), trebuieşte să combatem terapeutic şi ciupercile (fungiile). Pentrua releva fungiile în scaun trebuiesc facute analize de laborator mai speciale,prin care se poate stabili cantitativ şi calitativ situaţia reală.

Paraziţii

   Aceştia pot „ataca“ omul pe diferite căi, deexemplu larvele de nematode (viermi cilindrici) pot patrunde prin piele şiajunge, prin sistemul circulator, în plămâni, unde pot declanşa o aprindere deplămâni. Sau prin căile respiratorii pot ajunge în faringe şi de acolo înintestinul subţire.

   Viermii panglică sunt paraziţi care trăiescîn intestin, şi în unele cazuri pot ajunge până la câţiva metri lungime. Aceştiviermi se fixează cu capul lor (scolex) de pereţii intesinului, depun ouă şi seînmulţesc. Ei pot chiar străpunge peretele intestinal şi astfel ajunge în sângeşi de aici, practic, în întregul organism. Viermii din familia Hirudinea potpatrunde prin apa infectată şi se pot localiza în ficat, intestin, vezicaurinară, vene şi splină, unde se înmulţesc. Ouăle de Enterobius pot ajuge de pedegete în gură. Anumite amibe sunt preluate din apă sau alimente. Mareamajoritate a paraziţilor sunt preluaţi de către om din apă sau alimente.

   În mod normal însă fierea se ocupă destul deeficace de înlăturarea acestor paraziţi, prin neutralizarea mediului acid dinstomac, în care aceşti paraziţi se află. Doar că o hiperaciditate suprasolicităfierea şi slăbeşte capacitatea de detoxifiere a ficatului. Pentru a nu avea„pasageri clandestini“ în organism trebuieşte să folosim mijoace antifungice şiantiparazitare. Astfel de „cure de deparazitare“ ar trebui făcute periodic, maiales de către cei care au animale de companie. Cele mai bune soluţii sunttincturile pe bază de plante, care acţionează foarte eficace contra virusurilor(de exemplu Herpes), contra ciupercilor (de exemplu Candida albicans) saucontra agenţilor bacterieni cum sunt viermii şi ouăle acestora.

   Există peste 130 de soiuri de paraziţi carefolosec corpul omenesc ca şi gazdă! Cei care au deja un sistem imunitar afectatse pot trezi cu astfel de „musafiri“, de cele mai multe ori fără să observe sausă aibe simptome specifice, putându-se ajunge în timp la instalarea unorafecţiuni cronice cum ar fi astma, MS, cancer, etc. astfel încât o curăperiodică de eliminare a eventualilor paraziţi este foarte necesară. În ultimavreme s-au adunat din ce în ce mai multe dovezi asupra efectelor negative pe caretoxinele produse de aceşti paraziţi le au asupra sistemului imunitar(supraproducţie de anticorpi, ceea ce duce la alergii precum şi la slăbireaproducţiei de monoxid de azot, NO, deci la un Th1-Th2 switch - dezechilibru).

De ce probiotice?

   Probioticele sunt medicamente sau suplimenţinutritivi care conţin bacterii vitale pentru construcţia florei intestinale.Probioticele au acţiune acolo unde se doreşte reglarea unui mediu intestinalsănătos. Având în vedere modul modern de viaţă şi alimentaţie, putem foarteuşor să ne închipuim că deabea există un om cu o floră intestinală sănătoasă.

   Spre exemplu foarte mulţi dintre noi au luatdealungul vieţii antibiotice chimice. Aceste medicamente sunt foarte importanteîn situaţiile de criză, pentru salvarea unei vieţi, totuşi ele atacă şi distrugflora intestinală, astfel încât de foarte multe ori aceasta nu se mai poatereface îndestulător. Se produce un dezechilibru în mediul bacterian dinintestin. Bacteriile „rele“ şi foarte adesea ciupercile se înmulţesc exageratîn intestin, ceea ce face ca produsele metabolismului lor, toxinele, să se acumulezeîn organism în proporţii periculoase, ducând la aciditate crescută şiintoxicaţii. De asemenea conservanţii şi alţi aditivi din alimente afecteazăsubstanţial flora intestinală.

  Astfel se deschide larg uşa pentru pătrunderea în organism a germenilorstrăini, pentru formarea unui mediu deficitar şi a unei acidităţi crescute încorp.

Probioticele:micile ajutoare pentru o viaţă sănătoasă

   Probioticele cu microorganisme efective pot readuce flora intestinalădin nou în echilibrul corect şi necesar şi de asemenea combat efectivbacteriile de fermentare, fungiile, paraziţii şi alţi agenţi patogeni. Iaracolo unde nu există bacterii dăunătoare, nu există nici otrăvuri.

   Cât timp trebuieşte să luăm probiotice? În cazurile grave este uneorinecesar să luăm astfel de produse toată viaţa. Căci acolo unde sistemul esteputernic dereglat şi având în vedere modul modern de viaţă (stress, alimentaţienesănătoasă, adaosuri în alimente) flora intestinală este permanent pusă înpericol. Dacă bacteriile „bune“ se reduc în intestin, fiţi siguri că locul lorva fi imediat ocupat de bacteriile „rele“.

  Unele popoare, cum sunt de exemplu caucazienii, beau zilnic Kefir. Orise ştie că la aceste populaţii din zona Caucazului, durata medie de viaţă esteremarcabil de lungă. Ceea ce se datorează în primul rând bacteriilor dinlaptele acru.

   În cadrul cercetărilor de laborator efectuate de firmele producătoare deprobiotice au fost luate resturi rămase de la prelucrarea peştelui, în care seaflau o grămadă de agenţi patogeni, de la Salmonella prin bacterii coli până lafungii. Aceste resturi au fost amestecate într-un puree cu microorganismeefective şi depozitate la o temperatură constantă de 37 de grade Celsius. Dupănumai 24 de ore, microbacteriile efective au reuşit să elimine aproape toţiagenţii patogeni, iar pe cei pe care încă nu îi eliminaseră complect, reuşiserăsă îi reducă sub limita de detectabilitate stabilită de laboratoarele deanalize. De asemenea mirosul neplăcut caracteristic resturilor de la peşti afost îndepărtat şi acestea au rămas stabile organic până ce bacteriile „bune“şi-au consumat hrana şi energia. Apoi, la câteva zile după începereaexperimentului bacteriile „bune“ au început să scadă în cantitate, iar cele„rele“ au început din nou să se înmulţească.

   Acest experiment ne arată că trebuieşte în permanenţă să folosimlactobacterii pentru propria protecţie a florei intestinale şi în general asănătăţii noastre. Aici ar trebui să mai facem o remarcă în legătură cuaşa-zisele produse din lapte sau iaurturile probiotice, care sunt foarte „lamodă“ în prezent. În aceste produse există o cantitate foarte mică de germeniprobiotici. Ele nu sunt produse din germeni probiotici şi, în consecinţă, suntlipsite de valoare, căci germenii conţinuţi în aceste produse nu mai suntactivi metabolic.  

De cemicroorganisme efective?

   Microorganismele efective sunt bacterii vii, care în mod normal suntconţinute în multe alimente sănătoase şi naturale. Însă alimentele din ziua deastăzi sunt în mare parte sterilizate sau conservate, pentru a le face cât mai„durabile“. Microorganismele efective influenţează pozitiv flora noastră intestinală,şi este necesar a fi administrate suplimentar tocmai datorită faptului căalimentele din ziua de astăzi nu mai conţin aproape de loc astfel demicroorganisme. Zilnic avem de a face cu tot felul de substanţe nedorite, careajung în organismul nostru, fie pe calea aerului, fie prin nutriţie. Multedintre acestea vor fi în mod normal în intestin neutralizate, proces în cadrulcăruia lactobacteriile joacă un rol primordial, astfel că o floră intestinalăsănătoasă împiedică înmulţirea agenţilor patogeni în organism. De asemeneamucoasa intestinală sănătoasă împiedică răspândirea în organism a toxinelor şiotrăvurilor rezultate din procesul de digestie.

  O altă problemă majoră a zilelor noastre o constituie substanţelechimice folosite din ce în ce mai mult în agricultură, care distrug bacteriiledin sol. Acesta devine „steril“. Urmarea este că alimentele nu mai conţinsuficiente substanţe hrănitoare, ci din ce în ce mai multe chimicale (toxine).Acelaşi lucru se petrece şi în industria creşterii de animale pentru consum.Întraţi într-un grajd modern de vaci, şi veţi fi izbiţi de mirosul de amoniacşi alţi dezinfectanţi chimici. Ori amoniacul este un produs al fermentării şiimplicit favorizează bacteriile de fermentare. Sub o balegă de „vacă modernă“,timp de 3 luni cu mai creşte nici un fir de iarbă. Dacă vaca primeşte astfel demicroorganisme efective, după 14 zile de sub balega de vacă apare din nouvegetaţie.

  Într-un mediu sănătos bacteriile reglează şi echilibrează sistemul atâtîn sol cât şi în toate formele vii prezente. Fără aceste bacterii nu ar fi în faptposibilă viaţa pe Pământ. Datorită lor, putregaiurile şi ciupercile nu se potînmulţi exagerat. În baza tuturor acestor fapte, au fost dezvoltate diferiteproduse care au ca scop reechilibrarea pe cale naturală a unei balanţe corecteşi a unui mediu sănătos.

  Dacă într-un grajd de vaci vom răspândi astfel de bacterii, după 24 deore nu vom mai simţi mirosul de amoniac, şi nu vom mai găsi nici enervanteremuşte. Muştele se hrănesc cu putregaiuri, şi de aceea pot fi găsite peste totunde astfel de putregaiuri sunt prezente. Dacă produsele ME (microorganismeefective) vor fi introduse în apa de băut şi furaje, animalele vor fi mult mairar bolnave, iar carnea şi laptele vor fi de on mai bună calitate. De asemeneacosturile pentru medicina veterinară vor scădea, nemaifiind aproape de locnevoie de medicamente. Iar găinie nu vor mai avea Salmonella. De asemenea ME sepoate amesteca şi în bălegar, astfel că în acesta nu se vor mai forma putregaiuri.Ceea ce nu ştiu mulţi este faptul că în cele mai moderne staţii de epurare aapei sunt folosite astfel de bacterii.

Fapteinteresante

   Dacă viaţa ar fi sterilă, nu ar mai fi viaţă. Încercările de a ţineanimale complect libere de gremeni ne arată clar acest lucru. Astfel denefericite animale nu mai au un sistem imunitar, iar organele lor nu suntcorect formate. Un nou născut prin cezariană este hrănit cu alimentaţie sterilăşi ţinut în mediu steril, sub un „clopot“ de protecţie. Dar lui îi va mergefoarte prost. Apendicele se va inflama, plin de mucoase, şi va provoca maridureri. Intestinul rămâne anemic şi leneş. Deabea în momentul în care este scosdin mediul steril se va forma o floră intestinală, iar copilul va fi în sfârşitsănătos. Experimentele pe animale au arătat aceleaşi rezultate.

  Este foarte probabil că 99% din bacteriile din corpul nostru nici măcarnu au fost descoperite, nu sunt cunoscute sau cercetate îndeajuns. Iarcontribuţia bacteriilor „rele“ şi fungiilor în apariţia bolilor cum suntcancerul, astma, alergiile, MS, arterioscleroza şi multe altele este un faptcertificat ştiinţific. Astfel, în urmă cu câţiva ani, au fost descoperite niştebacterii globulare care se află în depunerile de calc de pe pereţii arteriali,execitându-şi de acolo efectele nocive.

  Mitocondriile, furnizoarele de energie pentru celulele corpului nostru,au fost cu miliarde de ani înainte microorganisme de sine stătătoare, careprintr-un proces de simbioză s-au integrat în celulele eucariote actuale. Fărăaceste mitocondrii nu am putea exista. Ele produc energia necesară celulelornoastre din oxigen şi din hidrurile de carbon. Cercetătorii suedezi audemonstrat că bacteriile, prin producerea de substanţe-semnal, atrag atenţiaasupra necesităţilor lor. Astfel, apetitul permanent pentru zahăr este provocatdeseori de bacteriile „rele“, care au nevoie de acesta pentru a se aprovizionaenergetic. Un alt studiu publicat în 1999 de către Clinica dermatologică aUniversităşii din Göttingen demonstrează că unelebacterii pot proteja împotriva cancerului. De asemenea bacteriile produc oserie de vitamine extrem de importante pentru sănătatea corpului nostru, cum arfi B2, B6, B12, acid folic, biotin, pantoten şi multe altele...

  În intestin bacteriile prelucrează acizii graşi. Iar celulele mucoaseiintestinale se hrănesc şi se regenerează în proporţie de 70% cu astfel desubstanţe. Acizii graşi conferă protecţie contra cancerului şi contra bolilorinflamatorii ale intestinului.

 

Albert Hesse – Terapeut

Platinweg 29

57482 Wenden

Germania